Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ştergerea urmelor acestuia | Avocat infractiuni rutiere
Infracțiunea de părăsire a locului accidentului ori modificarea sau ştergerea urmelor acestuia este prevăzută de art. 338 din Codul penal și se regăsește în titlul VII – Infracțiuni contra siguranței publice, capitolul II – Infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice.
Aceasta incriminare este o preluare a infractiunii prevazute de art. 89 din OUG nr. 195/2002.
Necesitatea cuprinderii acestor fapte in zona ilicitului penal a fost necesara, altfel siguranta circulatiei pe drumurile publice ar fi fost pereclitata in mod indirect prin posibilitatea oferita participantilor la un accident rutier de a sterge sau modifica urmele accidentului sau de a pleca de la locul faptei, ingreunand astfel sau facand imposibila tragerea la raspundere a persoanelor vinovate.
Norma incriminatoare:
ART. 338 Cod penal
Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ştergerea urmelor acestuia
(1) Părăsirea locului accidentului, fără încuviinţarea poliţiei sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul vehiculului sau de către instructorul auto, aflat în procesul de instruire, ori de către examinatorul autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, implicat într-un accident de circulaţie, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta oricărei persoane de a modifica starea locului sau de a şterge urmele accidentului de circulaţie din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, fără acordul echipei de cercetare la faţa locului.
(3) Nu constituie infracţiune părăsirea locului accidentului când:
- a) în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale;
- b) conducătorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport, transportă el însuşi persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistenţă medicală necesară şi la care a declarat datele personale de identitate şi numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului;
- c) conducătorul autovehiculului cu regim de circulaţie prioritară anunţă de îndată poliţia, iar după terminarea misiunii se prezintă la sediul unităţii de poliţie pe a cărei rază de competenţă s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare;
- d) victima părăseşte locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunţă imediat evenimentul la cea mai apropiată unitate de poliţie.
Obiectul juridic este reprezentat in principal de relatiile privind siguranta circulatiei pe drumurile publice, relatii ce presupun prezenta la fata locului a celui implicat intr-un accident de circulatie, precum si conservarea starii locului sau a urmelor accidentului.
In subsidiar, sunt protejate si relatiile socale privind infaptuirea justitiei, deoarece parasirea locului accidentului ori modificarea sau stergerea urmelor accestuia poate impieta asupra stabilirii modului in care s-a produs accidentul si tragerii la raspundere a persoanelor vinovate.
Obiectul material aceasta infractiune nu are obiect material.
Infracțiunea are o situație premisă ce constă în producerea unui accident de circulație.
Elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 338 alin. (1) din Codul penal constă în acțiunea de părăsire a locului accidentului, care se poate realiza în două modalități, respectiv printr-un act de comisiune, ce presupune plecarea efectivă de la locul accidentului și prin acte de omisiune – neîntoarcere la locul accidentului a persoanei care l-a părăsit legal, în baza dispozițiilor art. 338 alin. (3) lit. b) și c) din Codul penal ori neoprirea la locul accidentului.
Sintagma „accident de circulație” este definită de dispozițiile art. 75 lit. a) -c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ca fiind „evenimentul care întrunește cumulativ următoarele condiții:
- a) s-a produs pe un drum deschis circulației publice ori și-a avut originea într-un asemenea loc;
- b) a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel puțin unui vehicul sau alte pagube materiale;
- c) în eveniment a fost implicat cel puțin un vehicul în mișcare”.
Potrivit cauzei justificative speciale prevăzute de art. 338 alin. (3) lit. a) din Codul penal: „Nu constituie infracțiune părăsirea locului accidentului când: a) în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale”.
Per a contrario, fapta constituie infracțiune numai în ipoteza în care accidentul produce consecințe vătămătoare asupra unei persoane.
Conform art. 338 alin. (3) lit. b) -d) din Codul penal fapta nu constituie infracțiune (cauze de tipicitate negativă sau de excludere a infracțiunii) daca:
-conducătorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport, transportă el însuși persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistență medicală necesară și la care a declarat datele personale de identitate și numărul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului;
-conducătorul autovehiculului cu regim de circulație prioritară anunță de îndată poliția, iar după terminarea misiunii se prezintă la sediul unității de poliție pe a cărei rază de competență s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare;
-victima părăsește locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunță imediat evenimentul la cea mai apropiată unitate de poliție.
Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale privitoare la siguranța circulației pe drumurile publice, dar și pentru relațiile sociale privind înfăptuirea justiției.
Legătura de cauzalitate între acțiunea incriminată de lege și urmarea imediată nu mai trebuie dovedită, întrucât rezultă din materialitatea faptei.
Latura subiectivă fapta poate fi comisă cu intenție, directă sau indirectă.
Desigur, pentru a fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, autorul trebuie să aibă și reprezentarea „rănirii” uneia sau a mai multor persoane (deși această urmare a accidentului se produce din culpă), căci, independent de comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 din Codul penal, „rănirea” constituie o condiție de tipicitate a infracțiunii de părăsirea locului accidentului prevăzută de art. 338 alin. (1) din Codul penal.
Este important să nu se facă o confuzie între: pe de o parte, elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 338 alin. (1) din Codul penal, care constă în părăsirea fără încuviințare a locului accidentului și care se comite cu intenție directă sau indirectă, iar, pe de altă parte, producerea accidentului de circulație, care constituie situația premisă a infracțiunii prevăzute de art. 338 alin. (1) din Codul penal și care, întotdeauna, are loc din culpă. De asemenea, urmarea imediată a infracțiunii prevăzute de art. 338 alin. (1) din Codul penal, care constă într-o stare de pericol, nu trebuie confundată cu urmările produse prin accidentul de circulație (deces, rănirea uneia sau a mai multor persoane).
Dispozițiile art. 338 alin. (1) din Codul penal nu prevăd cu exactitate condițiile în care producerea unui accident de circulație generează obligația de a nu părăsi locul accidentului, așa încât definirea acestei infracțiuni se face prin trimitere la legislația extrapenală, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care constituie reglementarea-cadru în materia circulației pe drumurile publice.
Drept urmare, elementele de tipicitate ale infracțiunii de părăsirea locului accidentului sunt stabilite prin interpretarea sistematică a prevederilor relevante din cele două acte normative.
Astfel, dispozițiile art. 338 alin. (1) din Codul penal se completează cu art. 75 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare -, în ce privește definiția „accidentului de circulație”. Luând în considerare cauza justificativă specială prevăzută de art. 338 alin. (3) lit. a) din Codul penal, rezultă că situația premisă a infracțiunii are în vedere, în mod necesar, consecințe vătămătoare constând în decesul sau rănirea uneia sau a mai multor persoane.
Așa fiind, infracțiunea de părăsire a locului accidentului, în accepțiunea art. 338 alin. (1) din Codul penal cu referire la art. 75 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu poate fi considerată săvârșită cu întrunirea tuturor elementelor de tipicitate decât atunci când este realizată și cerința obiectivă a rănirii, ce caracterizează, alături de alte elemente, situația premisă a acestei infracțiuni.
Noțiunea de „rănire” nu are o definiție juridică. Nu este explicată în Codul penal în titlul X – Înțelesul unor termeni sau expresii în legea penală și nici în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului, nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Pe de altă parte, această noțiune nu a dobândit un înțeles juridic, consacrat în doctrină sau prin jurisprudență (problema are caracter de noutate, fiind determinată de modificarea tiparului de incriminare a infracțiunii de părăsirea locului accidentului, prin reglementarea acesteia în art. 338 din Codul penal).
ICCJ prin Decizia nr. 5/2018 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în Dosarul nr. 8.618/279/2016, prin care s-a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a pronuntat urmatoarea solutie:
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 338 alin. (1) din Codul penal privind infracțiunea de părăsire a locului accidentului, stabilește că termenul de rănire prevăzut de art. 75 lit. b) teza a II-a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, se interpretează în sensul de „leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane, a căror gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale (cel puțin o zi) ori printr-una din urmările prevăzute deart. 194 alin. (1) lit. a), c), d) și e) din Codul penal”.
In cazul infractiunii prevazute la alin. 2 elementul material consta in modificarea starii locului sau stergerea urmelor accidentului de circulatie. De regula, acest element material se poate realiza prin actiune, respectiv schimbarea pozitiei vehiculului, stergerea urmelor de franare, inlaturarea unor semne de circulatie, mutarea cadavrului victimei, revopsirea autovehiculului dupa accident in scopul stergelor urmelor. Simpla plecare de la locul accidentului, fara incuviintare politiei sau procurorului care efectueaza cercetarea locului faptei, nu poate atrage insa retinerea unui concurs ideal intre infractiunea prevazuta de art. 338 alin.1 si cea prevazuta de art. 338 alin. 2 Cod penal, deoarece in acesta situatie fapta de modificare a locului este absorbita natural in cea de parasire a locului accidentului.
Formele infractiunii
Tentativa nu se sanctioneaza. Consumare are loc la momentul producerii elementului material pentru fiecare din cele 2 infractiuni. In cazul infractiunii prevazute la alin. 2 este posibila si forma continuata.
Sanctiuni: legea sanctioneaza atat faptele prevazute in alin. 1, cat si pe cele prevazute la alin. 2 cu pedeapsa inchisorii de la 2 la 7 ani.
Experiență de peste 25 de ani în domeniul infracțiunilor rutiere. Eficiență și profesionalism.
Avocatul Pătrașcu Răzvan din Baroul Bucuresti, specializat în drept penal, va oferă asistentă juridică și reprezentare de specialitate în fața organelor de urmărire penală, în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, în faţa judecătorului de cameră preliminară precum și în fața completelor de judecată, în faza judecăţii, la toate nivelele jurisdicționale: fond/apel ori în căi extraordinare de atac, in cazul infracţiunilor precum: punerea în circulaţie sau conducerea unui vehicul neînmatriculat (art. 334 Cod penal), conducerea unui vehicul fără permis de conducere (art. 335 Cod penal), conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe (art. 336 Cod penal), refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice (art. 337 Cod penal), părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ştergerea urmelor acestuia (art. 338 Cod penal), împiedicarea sau îngreunarea circulaţiei pe drumurile publice (art. 339 Cod penal), nerespectarea atribuţiilor privind verificarea tehnică ori efectuarea reparaţiilor (art. 340 Cod penal), uciderea din culpă( art. 196 Cod penal), vătămarea corporală din culpă ( art. 193 Cod penal).
După epuizarea tuturor căilor de atac interne, asigurăm asistență juridică și reprezentarea persoanelor împotriva statului Român în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru nerespectarea drepturilor recunoscute prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Oferim asistență juridică în procesul penal atât pentru suspect sau inculpat cât și pentru persoana vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente și asigurăm realizarea unei strategii în dosarul penal în interesul clientului adaptată la situația concretă a acestuia raportându-ne la probele din dosarul cauzei.
Știm că o condamnare vă poate afecta negativ viața personală și profesională în mai multe moduri.
Dacă ați fost acuzat de o infracțiune, indiferent dacă sunteți vinovat sau nevinovat, veți avea nevoie de un avocat calificat în domeniul dreptului penal pentru a vă apăra drepturile și a lupta împotriva acuzațiilor.
DE CE SĂ NE ALEGEȚI?
Deoarece reputația și libertatea dumneavoastră sunt în joc, gestionăm toate cazurile cu atenție și agresivitate.
Iată 5 motive pentru care ar trebui să ne alegeți:
NE OCUPĂM EXCLUSIV DE CAUZE DE NATURĂ PENALĂ
Apărarea in cauze de natură penală este un domeniu de drept foarte specializat, care necesită cunoaștere aprofundată a legilor care sunt în continuă schimbare și experiența de a folosi aceste legi în beneficiul clienților.
AVEM EXPERIENȚA NECESARĂ
De-a lungul anilor în care am practicat dreptul penal și am interacționat cu clienții noștri, am construit o bază solidă de cunoștințe juridice și abilități în fața organelor judiciare, care pot fi obținute doar din anii de muncă în acest mediu. Dacă sunteți acuzat de savarsirea unei infracțiuni, aveți nevoie de un avocat penalist cu experiență pentru a vă proteja viitorul.
ȘTIM CUM SĂ CONSTRUIM O APĂRARE SOLIDĂ ȘI EFICENTĂ
Cele două secrete pentru apărarea cu succes a unui client împotriva acuzațiilor penale sunt o combinație complexă de studiu și practică.
Prin experiența acumulată în peste 25 de ani de practică, asigurăm realizarea unei strategii în dosarul penal în interesul clientului, adaptată la situația concretă a acestuia, raportându-ne la probele din dosarul cauzei, urmănd să îi prezentăm toate variantele legale existente, rezultatele preconizate, precum și indicații privind cea mai bună cale legală de urmat.
SUNTEM AICI PENTRU A LUPTA PENTRU DVS
Suntem disponibili în orice moment și vă oferim întotdeuna o consiliere adecvată, știind totodată să acționăm operativ pentru ca drepturile și libertățile dumneavoastră să fie protejate.
Considerăm că fiecare client are nevoie de un avocat, cineva în care clientul poate crede si în care să aibă încredere ca o să îi fie alături la fiecare pas in procesul penal, de la început până la sfârșit.
NOUĂ CHIAR NE PASĂ DE PROBLEMELE DVS
Știm că treceți printr-o perioadă dificilă din viață și nu trebuie să o faceți singur. Împreuna vom forma o echipă cu un singur obiectiv: să obținem o soluție favorabilă pentru dvs!
Contactează-ne acum la 0724 511 669 pentru o evaluare și pentru a vă explica diferența pe care o poate face un avocat penalist cu privire la rezultatele cazului dvs!
Leave a comment
Please note, comments must be approved before they are published