Drepturile suspectului și inculpatului în dosarele de infracțiuni rutiere

Ce trebuie să știți de la primul contact cu organele de urmărire penală

Cunoașterea drepturilor procesuale de la primul contact cu organele de urmărire penală poate influența în mod direct evoluția unui dosar penal. În dosarele de infracțiuni rutiere, primele momente sunt adesea importante — declarațiile date, modul în care se desfășoară procedura de testare și recoltare a mostrelor biologice, precum și celelalte acte efectuate de organele de cercetare pot deveni elemente relevante în stabilirea situației de fapt și a răspunderii penale. De aceea, este esențial să cunoașteți ce drepturi aveți și cum pot fi exercitate.

Practic exclusiv dreptul penal din anul 1997, ca avocat în Baroul București. Acest articol prezintă principalele drepturi pe care legea le conferă suspectului și inculpatului în procesul penal, cu referire directă la specificul dosarelor de infracțiuni rutiere.

Cine este suspectul și cine este inculpatul

Conform art. 77 Cod procedură penală, suspectul este persoana cu privire la care, din datele și probele existente în cauză, rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală. Calitatea de suspect se dobândește în condițiile art. 305 alin. (3) Cod procedură penală, atunci când urmărirea penală se efectuează în continuare față de o anumită persoană.

Conform art. 82 Cod procedură penală, persoana împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală are calitatea de inculpat. Punerea în mișcare a acțiunii penale se dispune de procuror, prin ordonanță, conform art. 309 Cod procedură penală.

Art. 78 Cod procedură penală prevede că suspectul are drepturile prevăzute de lege pentru inculpat, dacă legea nu prevede altfel.

Drepturile prevăzute de art. 83 Cod procedură penală

Codul de procedură penală conferă inculpatului — și, în condițiile art. 78, suspectului — o serie de drepturi esențiale pentru exercitarea apărării:

• Dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal, cu mențiunea că refuzul de a da declarații nu atrage nicio consecință defavorabilă, iar declarațiile date pot fi folosite ca mijloace de probă
• Dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat și la încadrarea juridică a acesteia
• Dreptul de a consulta dosarul, în condițiile legii
• Dreptul de a avea un avocat ales sau, în cazurile de asistență juridică obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu
• Dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica excepții și de a pune concluzii
• Dreptul de a formula cereri privind soluționarea laturii penale și civile a cauzei
• Dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înțelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română
• Dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale

Drepturile trebuie aduse la cunoștința suspectului sau inculpatului înainte de prima audiere, în condițiile prevăzute de art. 108 Cod procedură penală.

Dreptul la tăcere — de ce contează în dosarele de infracțiuni rutiere

Conform art. 109 alin. (3) Cod procedură penală, suspectul sau inculpatul își poate exercita dreptul la tăcere cu privire la oricare dintre faptele ori împrejurările despre care este întrebat. Exercitarea acestui drept nu poate fi interpretată în defavoarea sa.

În dosarele de infracțiuni rutiere, dreptul la tăcere poate avea o relevanță practică deosebită. Declarațiile date în primele momente după constatarea faptei, fără o analiză prealabilă a situației juridice și a probelor existente, pot avea consecințe asupra strategiei de apărare.

Exercitarea dreptului la tăcere nu înseamnă însă, în mod automat, că aceasta este cea mai potrivită strategie în orice cauză. Decizia trebuie luată în funcție de situația concretă și de probele existente.

Dreptul la asistență juridică

Conform art. 10 Cod procedură penală, suspectul și inculpatul au dreptul de a fi asistați de avocat pe tot parcursul procesului penal.

Art. 92 Cod procedură penală prevede drepturile avocatului suspectului sau inculpatului în cursul urmăririi penale, inclusiv dreptul de a asista la efectuarea actelor de urmărire penală și de a fi încunoștințat cu privire la data și ora efectuării acestora, în condițiile legii.

Art. 90 Cod procedură penală stabilește cazurile în care asistența juridică este obligatorie, între acestea aflându-se situația în care suspectul sau inculpatul este reținut sau arestat, precum și cazurile în care, în cursul judecății, legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

Această din urmă ipoteză poate fi incidentă, de exemplu, în dosarele privind uciderea din culpă prevăzută de art. 192 alin. (2) Cod penal, pentru care legea prevede închisoarea de la 2 la 7 ani, sau părăsirea locului accidentului prevăzută de art. 338 Cod penal, pentru care legea prevede închisoarea de la 2 la 7 ani.

Acordul de recunoaștere a vinovăției și procedura recunoașterii învinuirii

În condițiile art. 108 Cod procedură penală, inculpatul trebuie informat cu privire la posibilitatea încheierii unui acord de recunoaștere a vinovăției în cursul urmăririi penale, precum și cu privire la posibilitatea de a beneficia de reducerea pedepsei ca urmare a recunoașterii învinuirii în cursul judecății, în condițiile legii.

Acordul de recunoaștere a vinovăției, reglementat de art. 478–482 Cod procedură penală, poate fi încheiat, după punerea în mișcare a acțiunii penale, pentru infracțiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 15 ani, dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de lege.

În cazul încheierii acordului, inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii și cu o pătrime în cazul pedepsei amenzii. Asistența juridică este obligatorie la încheierea acordului.

Decizia de a recunoaște sau nu vinovăția, de a da sau nu declarații ori de a încheia sau nu un acord cu procurorul trebuie luată după analiza probelor existente în dosar și a consecințelor juridice ale fiecărei opțiuni.

De ce este importantă asistența unui avocat din primele momente

Într-un dosar penal, primele declarații și primele acte de urmărire penală pot avea o importanță deosebită pentru evoluția cauzei. În dosarele de infracțiuni rutiere, acest lucru este cu atât mai relevant atunci când sunt implicate proceduri de testare, recoltare a mostrelor biologice, expertize tehnice sau medico-legale și alte mijloace de probă cu caracter tehnic.

Asigur asistență juridică și reprezint clienții în toate etapele procesului penal — de la primele cercetări și până la soluționarea definitivă a cauzei, inclusiv în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, după epuizarea căilor interne de atac.

De ce să mă alegeți

Specializare exclusivă în drept penal — Nu mă ocup de alte ramuri de drept. Întreaga mea activitate profesională este dedicată cauzelor penale, ceea ce înseamnă o cunoaștere aprofundată și permanent actualizată a legislației, a jurisprudenței și a practicii instanțelor.

Peste 28 de ani de experiență — Am început să profesez în 1997. În toți acești ani, am învățat cum gândește acuzarea, unde sunt punctele slabe ale unui dosar și cum pot fi valorificate în apărare.

Fiecare dosar primește atenția pe care o merită — Nu abordez cauzele „la general”. Analizez probele, prezint variantele legale relevante și stabilesc împreună cu clientul strategia juridică adecvată cauzei.

Implicare personală — Mă ocup personal de dosarul dumneavoastră, de la primele cercetări și până la soluționarea definitivă.

Infracțiuni rutiere pentru care acord asistență juridică și reprezentare

• Punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat — art. 334 Cod penal
• Conducerea unui vehicul fără permis de conducere — art. 335 Cod penal
• Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe — art. 336 Cod penal
• Consumul de alcool sau de alte substanțe psihoactive ulterior producerii unui accident de circulație — art. 336¹ Cod penal
• Refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice — art. 337 Cod penal
• Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia — art. 338 Cod penal
• Împiedicarea sau îngreunarea circulației pe drumurile publice — art. 339 Cod penal
• Nerespectarea atribuțiilor privind verificarea tehnică ori efectuarea reparațiilor — art. 340 Cod penal
• Uciderea din culpă — art. 192 Cod penal, în contextul accidentelor rutiere
• Vătămarea corporală din culpă — art. 196 Cod penal, în contextul accidentelor rutiere

Pentru stabilirea unei consultații, mă puteți contacta la 0724511669 sau la cabinet@avocatpatrascu.ro.