Ce se întâmplă după un test pozitiv pentru droguri la volan | De la oprirea în trafic până la soluționarea dosarului penal

Dacă ați fost oprit în trafic și testul rapid a indicat prezența în organism a unor substanțe psihoactive, este important să înțelegeți ce urmează. Testul rapid pozitiv nu echivalează cu dovada săvârșirii unei infracțiuni, dar declanșează o procedură strict reglementată, cu consecințe imediate asupra dreptului de a conduce și cu posibilitatea declanșării unor cercetări penale.

Pasul 1 — Testarea preliminară în trafic

Conform art. 38 alin. (1) din OUG nr. 195/2002, polițistul rutier are dreptul de a solicita conducătorului de vehicul supunerea la testare în vederea stabilirii consumului de substanțe psihoactive. Testarea preliminară se face cu un mijloc tehnic certificat — drugtestul — conform art. 88 alin. (3) din OUG nr. 195/2002.

Rezultatul testării preliminare în trafic nu stabilește, prin el însuși, existența infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) Cod penal. Stabilirea prezenței substanțelor psihoactive în organism se realizează prin analiza mostrelor biologice în cadrul instituțiilor medico-legale.

Pasul 2 — Recoltarea mostrelor biologice și examinarea medicală

Conducătorul vehiculului este condus la o unitate de asistență medicală autorizată sau la o instituție medico-legală, după caz, pentru examinarea medicală și recoltarea mostrelor biologice, în condițiile legii, potrivit HG nr. 877/2024 privind recoltarea, depozitarea și transportul mostrelor biologice.

Pentru determinarea prezenței substanțelor psihoactive se recoltează, conform art. 13 din Normele metodologice:

• O mostră de sânge în cantitate de 15 ml, distribuită imediat în 3 tuburi speciale de recoltare vidate
• O mostră de urină în cantitate de cel puțin 20 ml

Supravegherea persoanei până la recoltarea mostrelor revine polițistului rutier, conform art. 13 alin. (4) din Normele metodologice. Conform art. 2 alin. (3) din HG nr. 877/2024, mostrele biologice se transportă în cel mai scurt timp posibil, fără a depăși 6 ore de la momentul finalizării procedurilor de recoltare, cu excepția situației în care predarea se face până la ora 8:00 a zilei următoare, dacă timpul de transport nu permite predarea până la ora 20:00.

Examenul medical al persoanei, în vederea interpretării stării clinice induse de consumul de substanțe psihoactive, se efectuează în toate cazurile în care se recoltează mostre biologice, conform art. 16 alin. (1) din Normele metodologice.

Aveți dreptul de a solicita recoltarea contraprobelor biologice, conform art. 14 din Normele metodologice, caz în care se utilizează concomitent două truse standard, costurile fiind suportate de dumneavoastră.

Nerespectarea procedurii de recoltare sau a examinării medicale poate constitui un element de apărare relevant.

Pasul 3 — Reținerea permisului de conducere

Permisul de conducere se reține conform art. 111 alin. (1) lit. b) din OUG nr. 195/2002 și se eliberează o dovadă înlocuitoare fără drept de circulație, conform art. 111 alin. (3) din OUG nr. 195/2002.

Permisul se restituie în una dintre următoarele situații:

• În baza buletinului de analiză toxicologică prin care s-a stabilit absența în organism a substanțelor psihoactive, conform art. 113 alin. (1) lit. g) din OUG nr. 195/2002
• La împlinirea termenului de 72 de ore de la momentul finalizării procedurilor de recoltare a mostrelor biologice, dacă nu a fost comunicat un buletin de analiză toxicologică, conform art. 1 alin. (3) din OUG nr. 97/2024

Pasul 4 — Buletinul de analiză toxicologică

Conform art. 5 alin. (1) din Normele metodologice și art. 88 alin. (2¹) din OUG nr. 195/2002, determinarea prezenței substanțelor psihoactive se realizează exclusiv în laboratoarele de toxicologie din cadrul instituțiilor medico-legale, potrivit competenței teritoriale.

În cazul constatării prezenței unor substanțe psihoactive, instituțiile medico-legale eliberează, la finalizarea procedurilor analitice, un buletin de analiză toxicologică care cuprinde rezultatul analizelor de confirmare, inclusiv concentrațiile substanțelor psihoactive identificate și ale metaboliților acestora, dacă este cazul.

Un rezultat toxicologic pozitiv nu este, prin el însuși, echivalent cu dovada că persoana se afla sub influența substanței psihoactive la momentul conducerii. După Decizia HP nr. 25/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, trebuie stabilită și aptitudinea substanței identificate de a putea determina afectarea capacității de a conduce.

Dacă analiza toxicologică este negativă, permisul se restituie în condițiile legii.

Pasul 5 — Începerea urmăririi penale in rem

În cazul în care există date care indică săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă, conform art. 305 alin. (1) Cod procedură penală. În această etapă se cercetează fapta, fără ca persoana care a condus vehiculul să dobândească automat calitatea de suspect.

Rezultatul analizei toxicologice și, ulterior, rezultatul analizelor de confirmare constituie probe care sunt evaluate împreună cu celelalte elemente ale cauzei, conform art. 306 Cod procedură penală.

Pasul 6 — Efectuarea urmăririi penale in personam

Atunci când există probe din care rezultă bănuiala rezonabilă că persoana a săvârșit fapta, organul de urmărire penală dispune, prin ordonanță, efectuarea în continuare a urmăririi penale față de aceasta, care dobândește calitatea de suspect, conform art. 305 alin. (3) Cod procedură penală. Măsura dispusă de organul de cercetare penală se supune confirmării procurorului în termen de 3 zile.

Conform art. 307 Cod procedură penală, persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoștință această calitate, fapta pentru care este suspectată, încadrarea juridică a acesteia și drepturile procesuale prevăzute de art. 83 Cod procedură penală, inclusiv dreptul de a nu da nicio declarație și dreptul de a fi asistat de avocat.

Pasul 7 — Expertiza medico-legală

În funcție de particularitățile cauzei, organul de urmărire penală poate dispune efectuarea unei expertize medico-legale, conform art. 172 alin. (1) și (2) Cod procedură penală. Expertiza se efectuează în cadrul instituțiilor medico-legale, conform art. 172 alin. (5) Cod procedură penală.

În contextul Deciziei HP nr. 25/2025, probele administrate trebuie să permită stabilirea nu doar a prezenței substanței psihoactive în probele biologice, ci și a aptitudinii acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei.

Pasul 8 — Punerea în mișcare a acțiunii penale

Dacă din probele administrate rezultă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de persoana cercetată, iar nu există vreunul dintre cazurile de împiedicare prevăzute de art. 16 alin. (1) Cod procedură penală, procurorul pune în mișcare acțiunea penală, prin ordonanță, conform art. 309 alin. (1) Cod procedură penală. Din acest moment, suspectul dobândește calitatea de inculpat, conform art. 82 Cod procedură penală.

Pasul 9 — Acordul de recunoaștere a vinovăției

După punerea în mișcare a acțiunii penale, inculpatul și procurorul pot încheia un acord de recunoaștere a vinovăției, conform art. 478 alin. (1) Cod procedură penală. Acordul poate fi inițiat atât de procuror, cât și de inculpat, conform art. 478 alin. (3) Cod procedură penală.

Acordul poate fi încheiat pentru infracțiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 15 ani, conform art. 480 alin. (1) Cod procedură penală. Condiția referitoare la limita maximă de 15 ani este îndeplinită în cazul infracțiunilor rutiere enumerate în prezentul articol. Asistența juridică este obligatorie la încheierea acordului, conform art. 480 alin. (2) Cod procedură penală.

Inculpatul care încheie acordul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei amenzii, conform art. 480 alin. (4) Cod procedură penală.

Acordul are ca obiect recunoașterea comiterii faptei și acceptarea încadrării juridice și privește felul și cuantumul pedepsei, precum și forma de executare a acesteia, conform art. 479 Cod procedură penală.

Instanța poate admite sau respinge acordul, conform art. 485 Cod procedură penală. Instanța respinge acordul dacă apreciază că soluția este nelegală sau nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului.

Decizia de a încheia sau nu un acord de recunoaștere a vinovăției trebuie luată numai după o analiză atentă a probelor existente în dosar și a consecințelor juridice, împreună cu avocatul.

Pasul 10 — Soluțiile procurorului la finalizarea urmăririi penale

La finalizarea urmăririi penale, procurorul poate dispune, conform art. 327 Cod procedură penală, una dintre următoarele soluții:

• Trimiterea în judecată, prin rechizitoriu, conform art. 327 lit. a) și art. 328-329 Cod procedură penală, dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, că a fost săvârșită de inculpat și că acesta răspunde penal
• Clasarea, conform art. 315 Cod procedură penală, atunci când există unul dintre cazurile prevăzute de art. 16 alin. (1) Cod procedură penală
• Renunțarea la urmărirea penală, conform art. 318 Cod procedură penală, atunci când nu există interes public pentru continuarea urmăririi — posibilă pentru infracțiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 7 ani

Pasul 11 — Judecata

Dacă procurorul dispune trimiterea în judecată, dosarul parcurge etapele judecății: camera preliminară, judecata în primă instanță și, după caz, apelul.

În cursul judecății, inculpatul poate solicita judecarea cauzei în procedura recunoașterii învinuirii, conform art. 374 alin. (4) și art. 375 Cod procedură penală. Dacă instanța admite cererea, inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

Instanța pronunță, conform art. 396 Cod procedură penală, una dintre soluțiile prevăzute de lege: condamnarea, achitarea, încetarea procesului penal, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, după caz. Pentru infracțiunea prevăzută de art. 336 Cod penal, amânarea aplicării pedepsei este exclusă, conform art. 83 alin. (2¹) Cod penal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 172/2024.

În cazul condamnării, instanța stabilește pedeapsa și forma de executare — cu executare efectivă sau cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 91 Cod penal, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

Pedeapsa complementară — interzicerea dreptului de a conduce

Pentru infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. (2) Cod penal, legea prevede, alături de pedeapsa închisorii, și interzicerea exercitării unor drepturi.

Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi este obligatorie atunci când legea o prevede pentru infracțiunea săvârșită, conform art. 67 alin. (2) Cod penal. În cazul art. 336 Cod penal, instanța trebuie, prin urmare, să aplice această pedeapsă complementară, urmând să stabilească dreptul sau drepturile a căror exercitare este interzisă, dintre cele prevăzute de art. 66 alin. (1) Cod penal.

Printre aceste drepturi se află și dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanță, prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. i) Cod penal. În cazul în care instanța dispune interzicerea acestui drept, durata pedepsei complementare este de la 1 la 10 ani, conform art. 66 alin. (1¹) lit. b) Cod penal.

Pe lângă pedeapsa complementară, se aplică și pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi, în condițiile art. 65 Cod penal.

Executarea pedepsei complementare începe, în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, conform art. 68 alin. (1) lit. b) Cod penal.

Durata pedepsei complementare privind dreptul de a conduce poate ajunge până la 10 ani, astfel încât, în situația în care instanța dispune această interdicție, consecințele unei condamnări pentru conducerea sub influența substanțelor psihoactive nu se limitează la pedeapsa principală, ci pot afecta dreptul de a conduce pe termen lung.

Ce se întâmplă dacă refuzați recoltarea mostrelor biologice

Refuzul sau sustragerea de la prelevarea mostrelor biologice constituie infracțiunea prevăzută de art. 337 Cod penal, sancționată cu închisoare de la 1 la 5 ani.

De ce contează asistența avocatului din primele momente

Fiecare etapă a procedurii descrise mai sus presupune acte cu consecințe juridice directe — de la modul în care se desfășoară recoltarea mostrelor biologice și examinarea medicală, până la decizia de a încheia sau nu un acord de recunoaștere a vinovăției ori de a solicita procedura recunoașterii învinuirii în fața instanței. Un avocat specializat poate interveni la fiecare dintre aceste momente pentru a verifica legalitatea procedurilor și a construi strategia de apărare pornind de la particularitățile concrete ale dosarului.

De ce să mă alegeți

Specializare exclusivă în drept penal — Nu mă ocup de alte ramuri de drept. Întreaga mea activitate profesională este dedicată cauzelor penale, ceea ce înseamnă o cunoaștere aprofundată și permanent actualizată a legislației, a jurisprudenței și a practicii instanțelor.

Peste 28 de ani de experiență — Am început să profesez în 1997. În toți acești ani, am învățat cum gândește acuzarea, unde sunt punctele slabe ale unui dosar și cum pot fi valorificate în apărare.

Fiecare dosar primește atenția pe care o merită — Nu abordez cauzele „la general". Analizez probele, prezint variantele legale relevante și stabilesc împreună cu clientul strategia juridică adecvată cauzei.

Implicare personală — Mă ocup personal de dosarul dumneavoastră, de la primele cercetări și până la soluționarea definitivă.

Avocat Pătrașcu Răzvan din Baroul București, specializat exclusiv în drept penal, asigur asistență juridică și reprezint clienții în toate etapele procesului penal — de la primele cercetări și până la soluționarea definitivă a cauzei, inclusiv în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, după epuizarea căilor interne de atac.

Infracțiuni rutiere pentru care acord asistență juridică și reprezentare

• Punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat — art. 334 Cod penal
• Conducerea unui vehicul fără permis de conducere — art. 335 Cod penal
• Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe — art. 336 Cod penal
• Consumul de alcool sau de alte substanțe psihoactive ulterior producerii unui accident de circulație — art. 336¹ Cod penal
• Refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice — art. 337 Cod penal
• Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia — art. 338 Cod penal
• Împiedicarea sau îngreunarea circulației pe drumurile publice — art. 339 Cod penal
• Nerespectarea atribuțiilor privind verificarea tehnică ori efectuarea reparațiilor — art. 340 Cod penal
• Uciderea din culpă — art. 192 Cod penal, în contextul accidentelor rutiere
• Vătămarea corporală din culpă — art. 196 Cod penal, în contextul accidentelor rutiere

Pentru stabilirea unei consultații, mă puteți contacta la 0724 511 669 sau la cabinet@avocatpatrascu.ro.